Gând smerit de recunoștință!

Gând smerit de recunoștință!
Dragilor, ca să puteți dormi liniștiți de acum, vă anunț oficial că toți copiii și toți voluntarii, cu toate mașinile, cu șoferi cu tot au ajuns cu bine la casele și garajele lor, fără evenimente, incidente sau accidente majore, asta dacă nu punem la socoteală cei câțiva saci de pungulițe cu conținut sensibil.
Ce-aș putea să vă mai spun?
Am fost o săptămână întreagă, nu la Marea Neagră, ci în oceanul bucuriei și al emoțiilor desăvârșite. Chiar dacă pozele noastre vorbesc cât milioanele de cuvinte, se cuvine să mă înclin smerit, cu recunoștință, în fața nenumăraților donatori ce ne-au sprijinit din puținul lor în împlinirea celor 200 de vise.
Se cuvine să mă înclin cu recunoștință voluntarilor mei dragi, care 24 din 24 de ore au vegheat la scăldatul, la plaja, la joaca, la masa și la somnul lin al copiilor.
Se cuvine să mă înclin smerit cu recunoștință în fața tuturor celor care ne-ați încălzit cu rugăciunile dumneavoastră și ați trimis asupra noastră armate de îngeri ce ne-au ferit de tot ce e rău.
Dar mai presus de toate dragilor, se cuvine să îngenunchem smerit înaintea bunului Dumnezeu ce ne-a ținut în brațele Sale părintești alungând, nu doar norii și cicloanele din Eforie, ci și fiecare virus, țânțar sau orice alt răufăcător,care să atenteze la binele copiilor noștri dragi.
Slavă Ție, Doamne, slavă Ție!