șapte copii

În spatele unei ferestre sparte se văd o grămadă de jucării de pluș. Căsuța colorată în portocaliu are un aer vesel, deși este la un pas de a se dărâma. Șapte copii trăiesc acolo împreună cu mama care îi crește singură. Până la iarnă se vor muta într-o locuință nouă pe care o ridicăm noi.

Tatăl copilașilor a murit, însă nici când acesta trăia, viața lor nu era un bună. Dimpotrivă. De multe ori ei au fost alungați împreună cu mama în stradă.

Dormeau pe unde apucau, se trezeau înfrigurați, uzi, murdari și porneau așa spre școală. Femeia îi obliga să meargă, știind că aceea este singura lor șansă de a-și depăși condiția, de a se ridica din sărăcie lucie.

Îngeri păzitori le-au fost atunci învățătoarele micuților, care le cunoșteau povestea, care îi schimbau în haine uscate și curate și îi lăsau să se odihnească în spatele clasei după nopțile grele petrecute pe drumuri sau prin străini.

După ce bărbatul a murit, familia s-a confruntat cu alte greutăți care nu doar că nu și-au găsit rezolvare, dar s-au agravat.

În căsuța veche cu jucării la fereastră plouă și este frig. Pereții sunt șubrezi; doi deja au căzut. Aproape un secol are construcția cu două cămăruțe care nu mai poate adăposti o familie numeroasă.

Totul e jilav în interior – de la hainele din dulapuri până la covoare, pături, așternuturi. Se înghesuie opt suflete într-o singură cameră, cea care nu reprezintă un pericol iminent de prăbușire, iar pe pat au pus un celofan ca să nu se infiltreze apa.

Mama muncește zi-lumină la Iași, dar banii nu se adună. Știți cât de greu este de purtat un singur copil la școală și de făcut reparații minore în locuință. Cum se descurcă o femeie singură cu șapte copii într-o casă ce stă să cadă?

Când s-a angajat, ea nu a avut nici bani pentru biletele de autobuz să ajungă la Iași. Dar s-a luptat și se luptă în continuare pentru a le oferi micuților săi o viață bună. Se trezește în zori, face zilnic naveta cu microbuzul, inclusiv în weekend, iar în acest timp rolul de părinte îl preia fiica cea mai mare, Bianca Elena, o copilă de 17 ani, pentru frații ei: Mihai Dragomir (15 ani), Ștefan Spiridon Sebastian (14 ani), Anton Neculai (11 ani), Andrei Bogdan (8 ani), gemenele Maria și Gabriela (7 ani).

Noi vrem să ridicăm o casă pentru această familie greu încercată. Mama jertfelnică și cei șapte prunci merită un acoperiș deasupra capului, pereți solizi, camere călduroase. Credem că dacă le oferim toate condițiile unui trai decent acestor copii, ei vor ajunge OAMENI MARI.

Dar avem nevoie de mult ajutor din partea voastră pentru a împlini acest vis. Știți că mai avem multe asemenea proiecte în derulare, iar efortul financiar pe care îl facem este URIAȘ.